Aleksander Mikhailovich Rodchenko, un fotograf atipic pentru vremurile in care a trait

Aleksander Mikhailovich Rodchenko a fost unul dintre fondatorii constructivismului si designului rusesc. Si asta spune multe despre el si despre personalitatea din spatele omului. Dar dincolo de pionieratul in constructivism avem un fotograf despre care nu se discuta prea mult.

Dupa Revolutia Ruseasca, Rodchenko a fost unul dintre cei mai versatili constructivisti si artisti productivisti. A trecut prin pictura, design grafic pentru a ajunge sa isi desavarseasca cariera ca fotograf, sa se ocupe de montaj foto si fotografie profesionista.

Recunoscut pentru fotografiile sale cu accent pe social, inovatoare din punct de vedere formal si opuse esteticii picturale, Aleksander Mikhailovich Rodchenko a preferat unghiurile ciudate pentru fotografierea subiectilor, de deasupra, de dedesubt, pentru a soca si a atrage atentia asupra subiectilor din fotografii…

Rodchenko s-a nascut in Sankt Petersburg in decembrie 1891, intr-o familie apartinand clasei muncitoare, care s-a mutat in Kazan dupa moartea tatalui, in 1909. Devenit artist fara niciun fel de expunere la lumea artistica, viitorul fotograf se inspira din reviste de arta. Din 1910 Rodchenko isi incepe studiile la Scoala de Arta din Kazan, sub indrumarea lui Nicolai Fechin si Georgii Medvedev. Acolo o cunoaste pe viitoare sa sotie, Varvara Stepanova. Merge mai departe cu studiile si in 1914 il gasim la Institutul Stroganov, Moscova, unde realizeaza si primele sale desene abstrate, influentat de Kazimir Malevich, in 1915. La doar un an distanta participa la „The Store”, expozitie organizata de Vladimir Tatlin,

Cu influente puternice cubiste si futuriste, dar si de la Malevich, urmatoarele sale lucrari vor ramane in istoria artei ca fiind unele dintre cele mai interesante, dar si mai provocatoare „manifestari artistice”. Devine mai tarziu si asistent al lui Tatlin, experimenteaza cu diverse elemente legate de design, folosea compasul si rigla in picturile sale, ca sa elimine complet „tusele expresive”. Rodchenko a lucrat in Nakrompros si a organizat RABIS.

In 1920 ajunge director al biroului muzeului si se ocupa de fondurile acestuia, fiind responsabil de altfel cu reorganizarea scolilor de arta si muzeelor. Devine si secretar al Uniunii Artistilor Moscova, ajuta la fondarea Institutului pentru Cultura Artistica. Pune bazele Diviziei Arte Plastice din cadrul Comisariatului pentru Educatie.

Preda intre 1920 si 1930 la VKhUTEMAS/VKhUTEIN, din 1921 e si membru al grupului productivist, cu Stepanova si Aleksei Gan, care militau pentru incorporarea artei in viata de zi cu zi. Renunta la pictura ca sa se concentreze pe design grafic, face postere, ajuta la editarea cartilor si realizeaza materiale pentru filme. Influentele lui Dziga Vertov se vad in toata munca sa din perioada respectiva, asta mai ales dupa ce lucreaza alaturi de el.

Impresionat de fotomontajul dadaistilor germani, Rodchenko experimenteaza mult, fotografiaza si el propriile instantanee incepand din 1924. Primul fotomontaj publicat ilustra poemul lui Mayakovsky, „Despre Asta”, in 1923. In 1924 produce cel mai faimos poster al sau, o reclama pentru Lengiz Publishing House, intitulat „Carti”, cu o femeie tanara care pare sa aiba o mana stransa strigand „Carti in toate ramurile cunoasterii”.

Intre 1923 si 1928 colaboreaza indeaproape cu Mayakovsky pentru design si layoutul LEF si Novy LEF, publicatii ale artistilor constructivisti. Imaginile sale eliminau detaliile inutile, puneau accent pe dinamica compozitiilor diagonale, preocuparea principala fiind legata de amplasarea si miscarea obiectelor in spatiu. In aceeasi perioada picteaza alaturi de sotie cladirea Mooselprom, Moscova. Din 1925, cei doi soti devin parinti odata cu nasterea Varvarei Rodchenko.

In ciuda denuntatilor si cenzurii de care a avut parte in cariera sa, Rodchenko a oscilat intre conformare si rebeliune in munca sa, realizand una dintre cele mai cunoscute fotografii ale sale, in 1934, Fata cu Leica, care urma aceleasi alegeri stilistice din arta si fotografia anterioara.

Dupa Rodchenko fotografiile pot sa fie realizate din orice pozitie, perspectiva sau unghi. Cu toate astea, fotografia va corespunde cel mai bine cu dinamismul ochiului uman. Perspectivele sale erau neobisnuite, poate prea directe, incercand sa elibereze cumva fotografia si practica fotografierii de standardele conventionale.

Din 1927 se va dedica doar fotografiei. Dupa un an cumpara o camera foto Leica, aparat foto ce ii permitea sa fotografieze din ce pozitii voia si din diferite perspective neobisnuite. Ideea era sa scoata in evidenta in fiecare fotografie detalii inedite. Unele elemente erau integrate in compozitii fotografice complexe, scari, fire, retele, grilaje, toate folosite pe post de fatete. Convertirea compozitiilor in structuri constructiviste si abstracte, in linii perfecte prin imperfectiunea lor era foarte interesanta si apreciata in epoca.

In 1930 devine asociat fondator al October, o organizatie pentru arta fotografica si cinematografica. E scos din aceasta organizatie in 1931.

Anii 1930 vin cu fotografii axate pe ritm sportiv, parade si actiuni, miscari care aveau si o coregrafie.

Revine la pictura pe la finalul anilor 1930, a renuntat la fotografiere in 1942, iar in anii 1940 se ocupa de opere expresioniste abstracte. Organizeaza in continuare expozitii tip retrospectiva fotografica, pentru guvern. Decesul survine la Moscova, in 1956. Desi fotografia nu a facut parte mereu din viata sa si din cariera sa, ea a definit in totalitate opera si munca sa pana spre sfarsitul vietii. Ce ramane dupa Aleksander Mikhailovich Rodchenko este o serie de fotografii inedite si idei foarte bune de plecare pentru fotografia moderna din prezent, tehnici si compozitii originale pe care nu prea le vezi peste tot astazi.