Cureaua pentru camera foto. Istoria unei inventii practice care a trecut testul trecerii timpului
Un accesoriu aparent banal, cureaua pentru aparatul foto, cea care asigura camera in timpul folosirii si atunci cand nu facem nimic cu ea, dar ne deplasam, are o istorie destul de lunga si de interesanta pe care ar fi pacat sa nu o cunoasteti. Curelele pentru aparatele foto nu au fost dintotdeauna atat de rezistente si de aspectuoase, au trecut prin multe schimbari determinate si de evolutia camerelor foto si a tehnologiei din spatele lor.
Daca primele aparate foto erau prea mari pentru a te mai gandi la vreun accesoriu in plus, pe masura ce a intervenit miniaturizarea componentelor si accesorii cu adevarat eficiente s-a simtit nevoia unor masuri de siguranta pentru camerele foto. Si ce putea fi mai simplu decat o curea atasata de aparatul foto, o curea care sa treaca neobservata si sa isi faca treaba cu brio de fiecare data, indiferent de scenariu in care te aflai.
Curelele pentru camerele foto au aparut odata cu trecerea de la camerele fixe la cele portabile, undeva pe la finele secolului 19 si inceputul secolului 20. Pe masura ce camerele foto au devenit tot mai usoare si mai accesibile pentru toata lumea, nevoia de securizare a acestora in timpul folosirii a fost tot mai stringenta.
Primele curele pentru aparate foto erau adesea improvizate, fabricate din snururi, sireturi sau benzi din piele, fara vreo urma de standardizare sau de confort. Pana in anii 1930, curelele erau din sfoara, piele in cel mai bun caz, erau rezistente si se faceau destul de usor. Pielea a ramas preferata celor care le fabricau pentru ca se prelucra rapid si era durabila.
Din anii 1930-1950, curelele din piele devin standard, urmand sa le vedem pe la toate camerle de top de la brandurile importante ale vremii. Introducerea clemelor de prindere pentru curele a fost trecerea spre atasarea curelelor ceva mai „specializata” si spre o siguranta mai mare in privinta sustinerii. Dupa al Doilea Razboi Mondial, braduri precum Leica foloseau curele din piele cu aparatori din cauciuc pentru confort si protectie superioare.
In intervalul cuprins intre anii 1960-1980, materialele textile erau preferate, de la bumbac si panza la nailon. Deja curelele erau mai late si aveau si captuseala adaugata pentru confort, pe masura ce camerele au devenit tot mai grele. Cu timpul a fost introdus si PVC-ul ca material pentru curelele aparatelor foto.
Dupa 1990 a venit randul materialelor sintetice, poliester, neopren, nailon modern, toate folosite la realizarea curelelor pentru camerele de top. Sistemele de prindere erau mai complexe, se puteau atasa rapid si scoate si mai rapid, captuseala era ergonomica, aveau si caracteristici antialunecare.
In privinta tipurilor de curele pentru camerele foto am avut la inceput curelele de mana, prin anii 1900, din piele, pentru camerele mari. Dupa care au urmat si curelele pentru gat, prin anii 1930, din piele, bumbac, nailor, dar si cele pentru incheietura, anii 1930-1940, din piele si mai tarziu nailon, vazute la camerele mici, care erau usor de tinut in mana.
Curelele pentru umar apar de abia in anii 1950, fiind fabricate din piele, panza, neopren, nailon. Anii 2000 aduc curelele mailate, din nailon, neopren, fibre sintetice, pentru a fi puse la nivelul corpului, pe diagonala, cat mai simplu. Curelele pentru mana vin in anii 2010, sunt din piele si din sintetice.
Sa nu uitam nici de anii 1970 si de curelele „hippie”, de 5 cm latime, colorate, gandite pentru camerele mai grele, de exemplu Nikkormat, Mamiya. Multi fotografi ajung sa refoloseasca curelele de la chitara pentru camerele foto.
Curelele din vremurile moderne au si sisteme antifurt, conectori care permit eliberarea rapida a aparatului, plus configuratii convertibile, ca sa fie puse oriunde la nivelul corpului, in functie de nevoile fotografului.
In prezent avem materiale eco-friendly pentru curerele, plastic reciclat, tesaturi organice, piele vegana, dar si variante traditionale reintepretare, realizate manual, uneori din impletituri cu matase. Designerii incorporeaza elemente din moda, din tehnologia de top, avem curele care nu au doar o functionalitate extinsa, dar sunt si un simbol al stilului personal si al identitatii personale.
Pe viitor s-ar putea sa ajungem sa vedem si curele pentru camerele foto care interactioneaza cu aparatele pentru ajustarea stearilor din mers si pentru feedback haptic in timpul unor anumite scenarii din cadrul sesiunilor foto. Indiferent care ar fi viitorul curelei pentru camerele foto, ea va continua sa existe, sa se reinventeze si sa se adapteze, aducand nostalgia si utilitatea, eficienta intr-un accesoriu atat de simplu, dar cu un rol atat de important.
