Camerele cu film half-frame. Scurta istorie

In evolutia fotografiei, creativitatea, eficienta si accesibilitatea au fost mereu catalizatori pentru tot ce a insemnat istoria fotografiei si camerelor foto. Fotografia semi-cadru, half-frame este o inovatie intersanta care bifeaza toate cele trei criterii amintite, permitand fotografilor sa fotografieze mai mult folosind mai putin film foto. Istoria sa este strans legata de marile companii producatoare si de momente cheie din istoria generala a camerelor foto si a fotografiei.

Lansarea Pentax 17 sau Kodak Ektar 35N a readus in atentia noii generatii de fotografi camerele si fotografia half-frame. Spre deosebire de un film de 35mm vor fi mai multe expuneri cu o camera foto cu film half-frame. Camera half-frame foloseste jumatate din marimea unui cadru surprins pe un film obisnuit 35mm. In loc sa ai fotografie realizata la un cadru de 24x36mm, full-frame, ai half-frame, 24x18mm, deci numar dublu de expuneri. Pentru cine dorea sa experimenteze cu filmul foto sau avea grija la buget, camerele half-frame sunt mereu cea mai buna alegere.

Inca de la primele camere foto pentru fotografii simple, alb-negru, o idee a ramas constanta in mintea producatorilor de aparate foto: crearea unui aparat foto mai mic si mai usor, fara multe compromisuri si performante, si functii cat mai diversificate. Formatul 35mm a aparut in anii 1890 prin „taierea” unui film de 70mm pentru video in jumatate pe lungime. Imediat producatorii de film si de camere au vazut o oportunitate in aceasta inventie si au inceptu sa adopte noul format, Leitz fiind printre primele companii care au vazut potential in format. S-au produs prin anii 1930 multe filme negative color si filme transperante color.

Anii 1950 au adus popularitatea camerelor half-frame film prin lansarea seriei Olympus Pen in 1959, camere usoare, compacte, nu foarte scumpe. Prin anii 1960, camerele half-frame erau favorite in randul celor care calatoreau mult, fotografilor stradali si utilizatorilor obisnuiti, pentru ca puteai face multe fotografii foarte usor.
Unele camere care urmau sa fie full-frame au fost modificate ca sa fie pana la urma modele half-frame pentru anumite scopuri clare. Cele mai bune exemple sunt Leica, 1950 facut in Canada Leica 72, Nikon, intre 1960–1961, Nikon S3M 18x24mm telemetru, Nikon FM2 DSLR, Konica, FT-1 Pro Half, Robot camera Robot 24x24mm telemetre, anumite modele Alpa, Alpa 18×24 DSLR si DSLR-uri Minolta.

Marimea redusa si performantele de top, calitatea imaginii au transformat pe loc camerele half-frame ca o optiune ce putea inlocui pentru formatul de film 110.
In Japonia, la inceput de anii 1960, camerele erau din ce in ce mai mici, accesibile tuturor, deci configuratia semi-cadru (half-frame) 35mm era perfecta. Olympus a fost cel care s-a folosit de idee in seria PEN, dupa care au urmat si Canon, Fujifilm, Konica, Petri, Ricoh, Yashica.

Formatul 35mm half-frame permitea o camera mai mare fixa cu design mai compact, electronica contribuind mult la acest ideal. Camerele semi-cadru (half-frame) din anii 1960 nu aveau un design basic, Olympus a plusat si a venit pe piata cu seria PEN F, DSLR-uri interschimbabile.
Kodak nu avea camere 35mm half frame pentru ca era prea ocupat cu formatul 126 si cu 110. Ricoh, pe de alta parte, a avut succes neasteptat cu seria Auto Half, care urmau sa ramana in productie din 1960 pana spre finalul anilor 1970. Erau niste camere micute cu un mecanism simplu de transport al filmului in sensul acelor de ceasornic. Un blitz incorporat avea sa fie adaugat prin 1978, odata cu blit EF, EF2 era mai mic prin 1979 ca sa se integreze in designul camerelor din serie.

Dupa ce formatele Disc si 110 nu au avut deloc succesul scontat, cu referire la calitatea fotografiei, camerele half-frame 35mm au reaparut ici si colo, cu acelasi scop de la inceput, sa fie cat mai mici si sa nu se renunte la performanta.
Konica AA-35 se lansa in 1984 si era atat de subtire cat permitea o caseta de film 35mm, avea autofocus si functii de masurare. Filmul se incarca in camera pe verticala, standardul cadrelor fiind modul landscape, spre deosebire de modul portret de la primele modele half-frame (semi-cadru). Avansarea filmului si derularea inapoi erau automate.
Konica Auto Reflex putea trece de la full-frame la half-frame in timpul fotografierii.

Pana la aparatele foto digitale am avut alta camera cu film half-frame (semi-cadru), lansata in 1987, Yashica Samurai X3.0, o alternativa mai compacta la camerele tip „bridge”. Modelele full frame 35mm aveau obiective mari cu zoom puternic si isi propuneau sa umple golul din piata dintre DSLR 35mm si o camera compacta 35mm. Aparatul foto semana cu o camera video, nu era chiar asa de compact, dar avea zoom 75mm f/3.5-4.3, blit incorporat si totul era automat. Modelul X4.0 cu zoom 25-100mm zoom a urmat in 1988, insa modelul compact cu zoom, de 35mm era din ce in ce mai mic, datorita schimbarilor legate de designul obiectivelor.

Kodak nu a renuntat nici el la ideea de half-frame (semi-cadru) si a lansat camerele Ektar in 2022. Ektar H35 a aparut pe piata in mai 2022, dupa care a urmat si Ektar H35N, in septembrie 2023. Pentax 17 half-frame este printre cele mai recente camere cu film care aminteste de vechile modele, alaturi de camera FUJIFILM X half-frame film.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.