Cea mai mare camera digitala e deja parte din realitate si e impresionanta

Anii 1990 au venit cu un vis… urias in fotografia moderna: un telescop care ar ajuta astronomia, astrofizica, tehnologia ce tinea de imagine la rezolutii uriase la alt nivel. De la intelegerea misterului materiei negre pana la descoperirea unor zone neexplorate de pe cerul infinit, toate pareau ceva prea indepartat pentru oamenii de stiinta. Dupa 30 de ani visul s-a implinit si a devenit realitate…

Prin 2003, LSST Corporation a inceput sa sustina proiectul. In 2007, deci dupa doar patru ani, LSST primea deja finantare de la Charles Simonyi si Bill Gates sub forma a 20 milioane de dolari si 10 milioane de dolari ca sa se construiasca matricea de oglinzi de la telescop. 2010 venea cu alta finantare de la NSF, National Science Foundation si DOE, Departamentul Energiei. Deja se lucra la telescop si avea si o denumire oficiala LSST, Large Synoptic Survey Telescope.

Dupa alti cinci ani, in 2015, s-a construit in Chile locul unde avea sa stea telescopul urias. Parti din sistemul observatorului, inclusiv camera gigantica, au fost construite in diverse parti ale lumii. Inceputul construirii camerei a fost in California, structura de montare a telescopului s-a fabricat in Spania, oglinda secundara a fost asamblata in New York.

Si a venit si 2018 si toate partile importante ale telescopului si camerei gigantice ajung in Chile. Decembrie 2019 aduce o schimbare de nume pentru telescop, Vera C. Rubin Observatory, a fost de altfel si primul proiect de acest fel care a primit numele unei femei. Acronimul LSST nu a fost uitat, a ramas pentru proiect si a continuat sub denumirea Legacy Survey of Space and Time.

Dupa aproape sase ani cea mai importanta parte a sistemului, camera LSST de 3.200 megapixeli a fost finalizata, in data de 3 aprilie 2024. Camera LSST a fost in SLAC National Accelerator Laboratory vreme de cativa ani.

Avem, asadar, cea mai mare camera digitala construita vreodata pe Terra. Camera are 3 tone aproape, cam cat 1500 de obiective moderne Nikon 58mm f/0.95 Noct. Rezolutia uriasa este „vinovata” de greutatea atat de mare. Imagerul are 21 zone cu noua senzori CCD, senzori ce alcatuiesc matricea. Un singur senzor fotografiaza zeci de mii de galaxii si stele in acelasi timp.

Senzorii au 16 megapixeli rezolutie, dar pixelii sunt foarte mari. O singura unitate senzor bate lejer ceea ce gasim in Hasselblad X2D 100C, camera ce are rezolutie foarte mare, o camera digitala excelenta. Cipul CCD de la senzor este sensibil si lumina ambientala de la inregistrarile luminii nu e posibila pentru ca saturatia e prea mare. In timpul constructiei LSST au fost aruncati multi senzori pentru ca nu puteau sa faca fata specificatiilor necesare, unele foarte stricte. A fost foarte dificila si aranjarea senzorilor si asamblarea, instalarea lor pe camera digitala uriasa, telescopul modern.

Fiecare senzor poate sa acopere o zona de 4000 x 4000 pixeli, fiecare pixel fiind de 10 microni. Diametru zonei senzorului este de 640mm. Fotografiile facuta cu LSST vor avea 3.200 megapixeli. Subaru Telescope este cel mai apropiat rival pentru acest telescop, camera digitala uriasa, dar e depasit si el la nivelul senzorilor.

Matricea de senzori va opera mereu la temperaturi de -100 grade Celsius, sistemul de racire e fenomenal, mentinand temperatura optima pentru operare constanta, se evita si condensarea, avem vid complet. Cat despre lentilele de la aceasta camera uriasa-telescop, ele au diametru de 3.5 grade la nivel de camp vizual, de peste 7.5 ori mai larg decat luna plina vazuta noaptea, pe cer. Apertura echivalenta descrisa este de f/1.23, diametrul este 1.55 m.

Obturatorul mecanic e urias si el, poate sa actioneze la 0.9 secunde cand senzorul apare in totalitate, expunerea de 30-15 secunde per fotografiere este cea utilizata.

Inainte sa faca orice LSST trebuie sa ajunga din California, Stanford, pana in varf de munte in Chile. Se va transporta structura uriasa cu grija la temperatura din jur si la socuri. Cu avionul se va ajunge si in varf de munte, la observatorul special construit.

La ce se va folosi camera digitala uriasa-telescop? Se va explora cerul, cu siguranta, in toate felurile posibile, se vor studia corpuri ceresti, relatia dintre ele, distributia. Materia intunecata si distributia s-a de-a lungul universului vor fi si ele studiate cu mare atentie, se detecteaza asteroizi cu mare acuratete, localizarea lor, miscarea pe o perioada de timp.

Timp de 10 ani, LSST va fotografia si „vedea” cerul, portiuni din el, de mai bine de 800 de ori, ceea ce va permite astronomilor si oamenilor de stiinta sa creeze un film dinamic al universului. Toate datele vor fi la dispozitia celor care studiaza cerul si universul.