Francesca Woodman, fotograful care a stiut sa aduca culoare in fotografia alb-negru

Fotografiile in alb si negru sunt poate cel mai greu de facut si de adus in fata publicului. Desi nu au culori si nuante, fotografiile in alb si negru reusesc sa exprime mult mai bine sentimente, emotii, trairi ale fotografilor. Francesca Woodman este printre putinii fotografi americani din epoca moderna a fotografiei care a stiut sa se foloseasca de fotografia alb-negru, in care era ea sau alte femei, pentru a ilustra idei, a exprima ganduri si emotii, emotii puternice.

Nascuta in Denver, Colorado, Francesca Stern Woodman provenea dintr-o familie de artisti, avea si un frate mai mare, Charles, care a devenit mai tarziu profesor asociat de arta electronica. Primul sau autoportret a fost la varsta de 13 ani si a continua sa fotografieze tot ce a putut pana in ultimele zile de viata. A mers la scoala in Boulder, Colorado pana in 1971, a fost si in Italia o perioada, dupa care o gasim la liceu in 1972 la Academia Abbot, o scoala privata din Massachusetts. Acolo si-a descoperit adevarata pasiune pentru fotografie si si-a dezvoltat abilitatile de fotograf adevarat.

Dupa absolvirea liceului a mers la Scoala de Design din Rhode Island, a studiat si la Roma un an, din 1977 pana in 1978. Vorbind italiana foarte bine s-a imprietenit cu multi artisti si personalitati de marca din acea perioada. A revenit in Rhode Island in 1978 si a absolvit Scoala de Design. Din 1979 se muta in New York pentru a avea o cariera in fotografie. A trimit fotografii tuturor fotografilor de moda mai cunoscuti, insa nimeni nu a luat-o in seama. In vara lui 1980 a devenit artist rezident in Colonia MacDowell, Peterborough, New Hampshire. Pe final de anii 1980 cade intr-o depresie grava din cauza indiferentei oamenilor care ii vedeau munca si nu reactionau deloc, la care s-a adaugat o relatie esuata. In toamna lui 1980 scapa cu bine dintr-o tentativa de suicid, dupa care traieste cu parintii sai in Manhattan.

Desi parea ca este pe drumul cel bun, in ianuarie 1981, Woodman reuseste sa se sinucida, la varsta de doar 23 de ani, sarind de la fereastra unei cladiri din New York. Sinuciderea ar fi fost cauzata de neaprobarea unei finantari…

In ciuda acestui sfarsit tragic, Woodman a avut o cariera de fotograf profesionist impresionanta. A folosit diferite camere foto si formate de film fotografic, cele mai multe fotografii fiind facute cu negative de 6x6cm. A avut peste 10.000 de negative, pe care parintii le-au pastrat, peste 800 de printuri, fiind publicate doar 120 de imagini pana in 2006.

Printurile cunoscute sunt in format 20x25cm sau mai mici, urmarind generarea unei experiente unice si intime intre privitor si fotografie. Foarte multe fotografii nu poarta titlu, sunt cunoscute doar dupa data si locul scris pe ele-deseori Woodman facea fotografii in interior, in spatii abandonate si cu probleme, unde ii placea sa recreeze un tablou fotografic cu o compozitie unica.

Fotografia sa infatiseaza femei, imbracate sau nud, unele fotografii sunt blurate din cauza miscarii modelelor sau expunerii prelungite, se pierd in mediul in care se afla protagonistele, fetele sunt de multe ori ascunse, intunecate, pentru a accentua si mai puternic mesajul transmis in fiecare serie de fotografii.

Cat era la Scoala de Design a imprumutat si o camera video si un VTR si a filmat diverse pelicule scurte legate de fotografiile ei. Unele videoclipuri au fost expuse la muzee din Finlanda, Londra si San Francisco din 2005 pana in 2011. Singura „carte de artist” care contine fotografiile sale a iesit din tipografie in 1981, dupa moartea sa. Are 24 de pagini si e realizata cu fotografii selectate din cartea exercitii geometrice italiana.

Pe pagini sunt atasate 16 fotografii si exista si scris de mana, lichid de corectie alb peste tot-paginile de interior sunt printate in alb, negru, tonuri de gri. Prin aceasta lucrare Woodman a expus si exprimat dificultatea artistilor de sex feminin in miscarea lor intre rolul neofit/elev.

In perioada in care a trait la New York a devenit interesata si pasionata de fotografia comerciala de moda, reusind sa realizeze o serie de fotografii de moda intre 1979 si 1980. Reintoarsa in New York continua dezvoltarea seriilor de diazotipuri printate la scara mare pe hartie sepia sau albastra de arhitectura. Fotografiile sale din toate perioadele au facut parte din numeroase expozitii in Europa, America Latina, SUA, cele mai bune fotografii fiind reproduse in carti, cataloage si alte publicatii, primind aprecierea celor care le-au vazut si admirat, analizat.

Francesca Stern Woodman ramane un fotograf talentat, ambitios, cu o multime de fotografii ce pot fi admirate in cele mai mari expozitii si muzee, un geniu al fotografiei in alb si negru ce a reusit sa transforme fiecare fotografie ce parea banala la inceput intr-o opera de arta fara culoare si fara tonuri, dar cu idei si suflet, mult suflet pus in mesajele vizuale puternice transmise in fiecare instantaneu.