Mary Ellen Mark, fotograful si fotojurnalistul pentru care viata reala a contat cel mai mult

Mary Ellen Mark a fost unul dintre cei mai importanti fotojurnalisti americani, pasionata de fotografia documentara si de portretistica, fotografia publicitara deopotriva. Cu peste 18 colectii de fotografii publicate si expuse in galerii si muzee din intreaga lume, Mary Ellen Mark a ajuns sa aiba fotografiile cele mai reusite si in publicatii precum Life, Rolling Stone, The New Yorker, sau New York Times.

Viata sa nu a fost una lipsita de probleme si cu toate astea a reusit sa isi atinga scopul in viata, acela de a deveni un bun fotograf profesionist si de a avea fotografiile vazute de o lume-ntreaga.

Mary Ellen Mark s-a nascut pe 20 martie 1940, in Elnkins Park, Pennsylvania. Acolo a si crescut si a inceput sa fotografieze cu o camera foto Box Brownie la varsta de 9 ani. A urmat cursurile liceului Cheltenham, unde a fost sefa majoretelor, a avut si expozitii de desen sau pictura. Licentiata in Arte Plastice la Universitatea din Pennsylvania in pictura si istoria artei in 1962, Mark a lucrat o perioada in administratia locala, dupa care s-a reintors la Universitate pentru a obtine masterul in fotojurnalism la Annenberg School for Communication, pe care l-a si avut in 1964.

In anul urmator a primit o bursa Fulbright pentru a fotografia in Turcia vreme de un an, in urma acestei experiente aparand si prima sa carte, Passport, 1974. A mai calatorit pentru fotografii inedite in Anglia, Germania, Grecia sau Spania si Italia in cadrul aceleiasi experiente peste ocean.

Anii 1966 sau 1967 au venit cu mutarea in New York, unde a reusit sa fotografieze protestele legate de Razboiul din Vietnam, miscarea de eliberare a femeilor, dar si cultura travestitilor, Time Square, cautand mereu ineditul dincolo de ce oferea societate la suprafata sa. In fotografiile sale apareau adesea tematici recurente precum oamenii strazii, saracine, singuratate, dependenta de droguri, prostitutia. Cam in toate fotografiile facute in cariera sa apareau si copii in diverse ipostaze, pe care ii considera oameni mici si nu neaparat copii, tineri. Pentru fiecare fotografie stabilea relatii puternice si o comunicare buna cu subiectii pentru a avea fix ce si-a dorit de la orice poza.

Doar pentru o fotografie celebra din portofoliul sau, Ward 81, din 1979, a locuit vreme de sase saptamani cu pacienti de la Oregon State Hospital, iar pentru Falkland Road, din 1981, a petrecut trei luni discutand cu prostituate care lucrau pe o singura strada din Bombay.

Pe langa fotografierea oamenilor obisnuiti, Mary Ellen Mark a reusit sa realizeze peste 100 de fotografii pe platourile de filmare de la filme celebre precum Mike Nichols’ Catch-22 (1970), Apocalypse Now (1979), Satyricon (1969) de Federico Fellini, fotografiat in timpul filmarilor pentru revista Look. A lucrat cu mai multe formate de film, 35 mm, 120/220, chiar si cu o camera 20×24 Polaroid Land, cu filme alb-negru Kodak Tri-X.

Onestitatea sa dezarmanta in fata subiectilor si transparenta totala au ajutat-o sa obtina de-a lungul vietii cele mai interesante fotografii pe care le-ar fi putut face un fotograf profesionist.

A intrat si in Magnum Photos in 1977, dar a plecat patru ani mai tarziu, facand parte din Archive Pictures, iar in 1988 si-a deschis propria agentie. A fost membru in juriu pentru The Center for Fine Art Photography si a tinut de cate ori putea un workshop la International Center of Photography in New York, in Mexic si la Center for Photography la Woodstock.

Devenea coautor, producator asociat si fotograf pentru filmul American Heart, 1992, regizat de Martin Bell.

In 1978 a vizitat si India si a fotografiat toata viata de acolo si aspectele mai putin placute ale societatii indiene. Anul 1980 a venit cu sansa unica de a o fotografia pe Maica Tereza si saracii din zona respectiva. In 1983 avea sa fie publicat in Life Magazine un colaj de fotografii despre prostitutie si viata celor care se ocupau de asa ceva. Nu s-a ferit nici de lumea circului, a fotografiat oamenii circului in India.

Pentru toata cariera sa a primit multe premii, inclusiv Robert F. Kennedy Journalism Award si Distinguished Photographer’s Award.

In 2014, cu un an inainte de deces, a primit distinctia Lifetime Achievement in Photography Award de la George Eastman House, dar si Outstanding Contribution Photography Award de la World Photography Organisation.

Din pacate, Mark a decedat in mai 2015, in Manhattan, la varsta de 75 de ani, din cauza sindromului mielodisplazic, maduva osoasa nu mai avea functiile necesare sustinerii vietii normale.

Despre ea, Mary Ellen Mark spunea in felul urmator: „Sunt un fotograf documentarist. Asta a fost ceea ce mi-am dorit dintotdeauna; aici este inima si sufletul meu”… Si se vede sufletul sau in toata fotografiile oamenilor obisnuiti si vedetelor, cu siguranta. Mary Ellen Mark ramane un fotojurnalist si un fotograf cu o cariera impresionanta, care a stiut de fiecare data sa fructifice orice ocazie pentru a scoate in evidenta realitatea vazuta prin obiectivul aparatului foto profesional.