Eugène Atget, pionierul fotografiei documentare

Fotografia documentara isi propune sa zugraveasca o realitate din jurul fotografului, un moment al realitatii, asa cum a fost ea vazuta prin ochii obiectivului aparatului foto. Spre deosebire de fotojurnalism, care se concentreaza pe evenimente cu valoare de stire, fotografia documentara isi propune sa prezinte momente interesante din viata de zi cu zi, cu valoare documentara, sub forma unor serii de fotografii.

Fotografia documentara atrage atentia asupra unor situatii de viata din realitate. Nu se reduce doar la fotografia de razboi, asa cum ai putea crede, si asta a dovedit-o si Eugène Atget.

Eugène Atget a fost numit pe buna dreptate pionierul fotografiei documentare. Documentarea arhitecturii si a scenelor stradale ale Parisului inainte ca ele sa dispara pe masura ce modernul punea stapanire pe capitala Frantei a fost o baza si un teren fertil de testare a tehnicilor de fotografiere documentara pe care Atget a stiut sa le puna in valoare in asa fel incat fotografiile sale sa nu fie trecute cu vederea niciodata si sa fie admirate si apreciate multa vreme dupa moartea sa.

Este considerat fondatorul tehnicii fotografice documentare, in timpul vietii sale opera sa a fost apreciata, insa nu a trait suficient de mult ca sa poata avea si confirmarea muncii si talentului sau…

Eugène Atget se nastea pe 2 februarie 1857 in Lilbourne, Franta. La cinci ani de la nasterea sa tatal sau moare, dupa care tragedia loveste din nou si dispare de langa el si mama sa. Bunicii se angajeaza sa il creasca asa cum pot, in niste vremuri nu tocmai roz. Termina invatamantul secundar si se inroleaza in marina comerciala.

In 1878, il gasim pe Eugène in Paris, unde voia sa faca cursuri de teatru, insa pentru ca era ocupat cu marina, armata nu a putut participa la aceste cursuri. Insa visul sau de a deveni actor nu se opreste aici si reuseste pana la urma sa fie si actor intr-un grup de actori care calatoreau si aveau spectacole peste tot. In aceasta perioada o intalneste pe Valentine Delafosse, actrita si ea, care va ramane alaturi de el pana la finalul vietii. Din pacate, in 1887, Atget renunta la actorie din cauza unei infectii a corzilor vocale.

Asa ca isi gaseste alta pasiune si alta arta: fotografia. Primele sale imagini cu Beauvais si Ameins sunt din 1888. Pe atunci fotografia devena din ce in ce mai populara si cine o stia putea sa acceada in universul comercialismului care ii vrajea pe multi la vremea respectiva.

Din 1890, Atget devine fotograf specializat. Ofera documente de studiu pentru designeri, arhitecti, pictori. Vindea fotografii cu flori, peisaje, alt continut celor care erau interesati sa le cumpere.

Deja din 1897 toate fotografiile sale, cele mai relevante si mai reusite, erau cumparate de asociatii cunoscute, Bibliothèque historique de la ville de Paris si Musée Carnavalet, mai ales cele legate de arhitectura veche. Peste un an il vom gasi pe Atget in Montoparnasse.

Ca sa poata fotografia Parisul, Atget a folosit o camera cu un format mare, neobisnuit, cu lentile rectilineare. Din 1897 pana in 1927, Eugène Atget a reusit sa fotografieze peisajele orasului pana cand modernitatea a cucerit totul. Fotografiile sale redau cu o acuratete uimitoare magazine, strazi inguste, curti, cladiri vechi, palate, poduri. Detalii arhitecturale apar in anumite fotografii, dar si interioare de apartamente. A reusit sa fotografieze si suburbiile Parisului, surprinzand viata de noapte de pe strazi, prostitutia si negustorii de pe timpul zilei.

Pasiunea sa pentru actorie nu a fost uitata, asa ca in paralel cu fotografierea mai citea si oferea seri de lectura studentilor in locurile frecventate de catre acestia.

In timpul Primului Razboi Mondial a renuntat la fotografiere si si-a tinut arhiva de fotografii in pivnita casei sale. In 1921 si-a vandut cateva negative fotogafice unor institutii interesate, iar dupa razboi a inceput sa fotografieze parcurile di Sceaux, Saint Cloud si Versailles. Au aparut si fotografii cu prostituate tot in aceasta perioada.

In fotografia lui Eugène Atget vom descoperi subiecti de toate tipurile, tehnici interesante de fotografiere, expunerile prelungite, efectul de panoramare obtinut printr-o fotografiere a unor spatii foarte mari, cu latimi mari. Man Ray i-ar fi oferit lui Atget noul sau aparat foto pentru a putea face fotografii, dar acesta prefera sa lucreze folosind tehnici vechi.

Dupa moartea sa, arhiva fotografica a fost impartita intre Berenice Abbott si institutul din Paris. Doi ani mai tarziu, multe dintre fotografiile sale au fost expuse in Stuttgart la Film und Foto Werkbund. Biblioteca Congresului Statelor Unite Ale Americii detinte 20 de printuri ale operei lui Atget. In 1968, Muzeul Artei Moderne a cumparat fotografiile sale. In 2007, o retrospectiva a fotografiilor sale a avut loc in Paris in incinta Bibliothèque Nationale.

Eugène Atget ramane o sursa de inspiratie pentru fotografii moderni si pentru cei care vor sa documenteze cele mai interesante evenimente si viata de zi cu zi, asa cum este ea, cu bune si cu rele, cu frumos si cu urat in acelasi peisaj dezolant sau, din contra, imbucurator.