Brassaï, fotograful care a stiut sa puna in valoare formele si fotografia pe timpul noptii

O privire rapida in universul fotografilor profesionisti iti va dezvalui un detaliu interesant: nu sunt foarte multi fotografi care au stiut sa puna in valoare fotografia de noapte sau formele ce apar in fata obiectivului aparatului foto. Si cu toate astea avem un exemplu foarte bun de fotograf care s-a “jucat” cu fotografia si cu aparatul sau pana a reusit imposibilul, sa surprinda forme si viata de noapte, noaptea in Franta, Paris: Brassaï. Desi numele s-ar putea sa nu va spuna nimic la inceput, la o documentare sumara veti descoperi cu siguranta unul dintre cei mai importanti fotografi dintr-un trecut in care resursele erau destul de limitate si fotografia profesionista si originala era greu de obtinut…

Brassaï nu este numele sau, este doar un pseudonim. Pseudonimul sau inseamna din Brassó.  Gyula (Julius) Halász este numele adevarat. S-a nascut pe 9 septembrie 1899 in Brassó, Regatul Ungariei-Brasovul de astazi, Romania. Cu o mama armeanca si un tata maghiar, Brassaï a vorbit doua limbi, maghiara si romana. La doar trei ani a trait in Paris vreme de un an, in vreme ce tatal sau, profesor de literatura franceza, preda la Sorbona.

Tanarul Gyula (Julius) Halász a studiat sculptura si pictura la Magyar Képzőművészeti Egyetem din Budapesta. A facut parte din regimentul cavalerie al armatei autro-ungare si a luptat pana la finele primei conflagratii mondiale. Influenta sa in plan artistic a venit de la Henri de Toulouse-Lautrec.

Dupa Al Doilea Razboi Mondial, orasul natal, Brassó si restul Transilvaniei a revenit Romaniei in urma Tratatului de la Trianon. Halász paraseste imediat Berlinul in 1920, unde lucrase ca jurnalist pentru ziarul maghiar Keleti si pentru ziarul Napkelet. Studiaza la Hochschule für Bildende Künste Berlin, se imprieteneste cu artisti in varsta maghiari si cu mai multi scriitori, inclusiv cu pictori precum Lajos Tihanyi si Bertalan Pór, cu scriitorul György Bölöni, fiecare mutandu-se la un moment dat la Paris.

Din 1924, Brassaï se muta in Paris si locuieste acolo pentru restul vietii sale. A invatat franceza citandu-l pe Marcel Proust, a locuit in cartierul Montparnasse alaturi de tineri artisti si s-a angajat ca jurnalist. Avea sa se imprienteneasca imediat cu scriitorul de origine americana Henry Miller si cu scriitorii Léon-Paul Fargue sau Jacques Prévert. Spre final anilor 1920 a trait in acelasi hotel cu Tihanyi. Relatia cu Miller nu a ramas mereu una buna, mai tarziu scriitorul imputandu-i faptul ca biografia scrisa despre el nu prezinta realitatea cu acuratetea dorita.

Locul de munca al lui Brassaï si pasiunea sa pentru oras, pentru strazile pe care se plimba noaptea au dus la nasterea unei pasiuni enorme pentru fotografie.

La inceput folosea fotografia ca sa isi ilustreze unele articole si sa castige mai bine, insa a inceput sa exploreze orasul prin intermediul fotografiilor sub indrumarea lui André Kertész. Mai tarziu, insusi fotograful avea sa marturiseasca faptul ca a folosit fotografia ca sa surprinda frumusetea strazilor si a gradinilor in timpul ploii, cat era ceata, sa surprinda Parisul in timpul noptii asa cum nu a mai facut-o nimeni.

De fiecare data Brassaï a surprins esenta orasului in toate fotografiile sale, prima colectie a fost publicata intr-o carte numita Paris de Nuit, in 1933. Cartea a avut un succes rasunator, asa ca fotografiile au continuat sa apara. In multe, fotograful reusea sa portretizeze scene din viata de zi cu zi a inaltei societati din Paris, cu tot cu intelectuali, balet, opera. Cum reusea sa obtina astfel de fotografii? Se imprietenise cu o familie care ii oferea acces la tot ce se intampla in inalta societate pariziana.

In fotografii apar si prietenii sai, Dalí, Pablo Picasso sau chiar Henri Matisse, artisti, dar si scriitori prolifici ai acelor vremuri, de pilda Jean Genet si Henri Michaux. Pe masura ce veneau la Paris alte si alte personalitati el se imprietenea cu ei-a fost prieten si cu Ervin Marton, care a ajuns sa fie cunoscut intre 1940 si 1950 pentru fotografiile sale stradale.

Brassaï a castigat bine din fotografia comerciala, dar lucra in paralel si pentru revista Harper’s Bazaar din SUA. A ajuns sa fie membru fondator al agentiei Rapho, creata la Paris de catre Charles Rado in 1933.

Faimos in toata lumea deja, Brassaï a avut propriul show si expozitie la Museum of Modern Art (MoMA) in 1948, chiar in New York. MoMA a continuat sa expuna fotografiile sale in 1953, 1956 sau 1968. A participat si la festivalul frantuzesc Rencontres d’Arles in 1970, 1972 sau 1974. Din 1979 face parte din „International Photography Hall of Fame and Museum”.

Viata personala nu a fost atat de interesanta precum cariera sa. S-a casatorit in 1948 cu Gilberte Boyer, alaturi de care a lucrat pentru a realiza cele mai interesante fotografii. In 1949 devine deja cetatean francez „naturalizat” dupa ani in care nu avea un statut clar in Franta.

Iulie 1984 a fost luna in care Brassaï inceta din viata, pe 8 iulie mai precis, in locuinta sa de pe Riviera Franceza, aproape de Nice, la venerabila varsta de 84 de ani impliniti.

Astazi, cand spui Brassaï te gandesti la fotografia de noapte din Franta anilor 1930, la formele subtile, la jocul de lumina si umbra din fiecare fotografie originala. In fiecare fotografie au fost evidentiate elemente importante, fiecare element este valoros, la fel si subiectii care se expun obiectivului cu o vulnerabilitate unica surprinsa imediat de obiectivul fotografului cu experienta.

Datorita contrastului natural al suprafetelor ude si luminozitatii mult prea slabe disponibile pe timp de noapte, compozitiile lui Brassaï au fost reduse la esenta necesara transmiterii unui anumit concept creativ, fotografic.