Alfred Eisenstaedt, „tatal” fotojurnalismului si un pionier in fotografia-poveste
Alfred Eisenstaedt, tatal fotojurnalismului, avea un dicton simplu: „Keep it simple!”. Nu folosea echipament complicat, a fost un maestru al fotografiei sincere, reusind sa fotografieze momente casual care impresionau privitorii. Viata sa frumoasa si zecile de fotografii facute au fost mereu sursa de inspiratie pentru fotografii mai tineri.
Alfred Eisenstaedt s-a nascut pe 6 decembrie 1898 la Tczew, Voievodatul Pomerania din Polonia. Cu o familie de origine evreiasca, Alfred se va muta la Berlin in 1906, si va incepe sa faca primele poze la 14 ani cu aparatul sau primit cadou Eastman Kodak Folding cu rola de film.
A venit si Primul Razboi Mondial si Eisenstaedt a fost pe front, soldat in armata germana de artilerie, a fost ranit in 1918. Din 1920, cat lucra ca vanzator de curele si butoane in Weimar, Germania a facut fotografii si colaborat cu biroul din Berlin al Pacificului și Atlanticului in 1928.
Si-a dedicat intreaga cariera fotografiei si fotoreportajului, incepand sa practice meseria sa favorita inainte de Al Doilea Razboi Mondial.
Si nu aveai cum sa nu remarci fotografiile sale. De exemplu, pe coperta a ajuns fotografia Ziua Victoriei in Times Square, facuta chiar cand Japonia a capitulat. Un marinar care saluta o asistenta medicala a animat fotografia si a insufletit-o. Alfred Eisenstaedt s-a remarcat de-a lungul carierei sale pentru capacitatea de a surprinde in imagini oameni si personalitati importante. Aparatul foto folosit era unul micut, fara pretentii, un Leica de 35 mm, iluminarea era naturala mereu.
Eisenstaedt devine un fotograf full-time în anul 1929 si lucreaza pentru Associated Press in Germania. A mai colaborat cu revista llustrierte Zeitung, a fotografiat intalnirea dintre Adolf Hitler si Benito Mussolini din Italia.
Colaborand cu Berliner Illustrierte Zeitung, Alfred Eisenstaedt a realizat peste 3.500 de fotografii in Etiopia dupa ce, in 1935, Italia fascista invada Etiopia. A revenit acolo dupa ce s-a mutat in SUA si a continua sa faca si alte fotografii interesante.
A fost nevoit sa se mute in SUA in 1935, din cauza originilor evreiesti si lucrurilor ce se intamplau in Germania, unde a lucrat pentru revista Life din 1936-a stat acolo pana in 1972 si s-a remarcat mereu pentru un fotojurnalism de calitate. A reusit sa fie de peste 90 de ori pe coperta datorita fotografiilor sale senzationale. Fotoreportajele sale, peste 2.500 au fost publicate imediat si au incantat privirile curiosilor-fotografiile erau cu politicieni, personalitati, filosofi, artisti, industriasi sau autori importanti ale acelor vremuri. A lucrat si pentru Associated Press in Pix Publishing, dar si Harper’s Bazaar, Vogue sau Town & Country.
El prefera doar aparatele mici de mana pentru flexibilitate si viteza mare de reactie pentru a surprinde cate mai bine actiunea din fata obiectivului foto. Stilul fotografiilor relexate, invatat in cei 35 de ani de Europa, l-a ajutat pe Alfred Eisenstaedt sa se afirme usor oriunde a mers si sa fie apreciat pentru originalitatea sa.
In vacanta, ca sa se relaxeze, mergea pe insula Martha’s Vineyard, si a tot mers acolo vreme de 50 de ani. Pe insula Alfred facea diverse experimente fotografice, cu lentile, filtre, prisme si doar lumina naturala. Farurile de pe insula erau un element miraculos pentru fotograful Eisenstaedt. Pe aceeasi insula l-a fotografiat si pe presedintele Bill Clinton cu sotia Hillary si fiica sa Chelsea si asta cu doar doi ani inainte de moartea sa.
In SUA a trait in New York, din 1935, de cand a ajuns in America, dupa care a trait in Jackson Heights, Queens.
Decesul sau a survenit in 23 august 1995, Oak Bluffs, Massachusetts, in Pilot House, cabana iubitei sale Menemsha Inn. Avea 96 de ani si lasase in spate o cariera pe care niciun alt fotograf si fotojurnalist nu a reusit sa o aiba. Pentru toate meritele sale a primit numeroase premii si a fost apreciat de cele mai importante publicatii ale vremii si personalitati marcante ale istoriei.
Unele dintre cele mai cunoscute fotografii ale sale, recunoscute peste tot in lume unde au fost expuse, sunt portretele Sophiei Loren, dar si Ice Skating Waiter, St Moritz, o fotografie din 1932 cu un chelner pe patinoarul localizat la Grand Hotel. Fotografia a fost realizata cu un aparat Miroflex si focalizarea a fost pe scaunul chelnerului aflat pe gheata.
De-a lungul vietii sale a scris si mai multe carti, de exemplu “Martor al vremurilor noastre”, “Ochiul lui Eisenstaedt”, “Ghidul lui Eisenstaedt in domeniul fotografiei”, “Eisenstaedt: Germania”. A avut si numeroase expozitii importante, a primit titlul de Fotograful Anului in 1951 de la Enciclopedia Britanica si Scoala de Jurnalism de la Universitatea din Missouri. Primeste si Medalia Nationala a Artelor in 1989.