Istoria fotografiei cu animale de companie

Fotografia in care apar animalute de companie are o istorie la fel de fascinanta si de lunga precum cea a fotografiei. Ea celebreaza relatia unica dintre oameni si blanosi, evolutia sa de-a lungul istoriei e fascinanta si interesanta, asa ca ar fi pacat sa nu ne aplecam si asupra ei, mai ales ca a reflectat atitudinile in schimbare ale societatii si dezvoltarea noilor tehnici si tehnologii moderne. De la dagherotip la fotografii digitale contemporane, fotografia cu animulte de companie a cucerit inimile a milioane de iubitori de animale din toata lumea.

Fotografia cu animale de companie e un gen specializat al fotografiei, concentranduse pe surprinderea personalitatii, frumusetii si spiritului animalelor. In fotografii pot sa apara caini, pisici, pasari, importanta este relatia dintre stapan si animal sau trasaturile unice ale animalutelor de companie.

Ea implica si un mix intre portrete, fotografii din viata de zi cu zi, lifestyle, fotografii cu actiune, miscare, compozitii dinamice pentru a contura cat mai bine caracterul si personalitatea animalutelor din poze. In functie de ce se doreste sa se obtina la final pot fi fotografiate momente in care animalutele sunt in mediul lor natural, obisnuit, sau pot fi gandite compozitii fotografice complexe planificate in detaliu cu un setup profesionist.

Prima fotografie in care apare un animal de companie a fost realizata undeva pe la 1850. In respectiva fotografie era un catelus simpatic, un pudel alb si purta titlul de Pudel cu funda, pe masa, iar ca stil de fotografiere s-a utilizat procesul in care era implicat dagherotipul. Si pentru ca pe vremea respectiva aveai nevoie de expunere prelungita, se crede ca micutul patruped a stat nemiscat „la poza” vreo 15 minute ca sa fie sigur ca iese bine in fotografie. Prin 2009, fotografia se vindea la o licitatie cu peste 8.000 de dolari americani.

S-a trecut mai tarziu si la stereografie, o metoda ceva mai prietenoasa cu animalutele de companie care stateau la poza, fotografia finala era vazuta la un stereoscop. Frank Haes a folosit-o de multe ori pentru documentarea animalelor de la Gradina Zoologica din Londra, prin anii 1860.

Cea mai veche fotografie cunoscuta in care avem si pisicute e una de prin anii 1840-1860, cu o pisicuta insetata, care priveste in obiectiv cu o oarecare nedumerire. Si animalele de pe langa casa omului au aparut in fotografii in afara de animalutele de companie. O fotografie din 1842, a unei vacute in Roma, la un targ, a devenit cea mai veche fotografie cu un animal in viata descoperita vreodata si apartine lui Joseph-Philibert Girault de Prangey. Prin 1845 a aparut in fotografie si un superb manz alb, fotograful Jean-Gabriel Eynard fiind cel care a avut inspiratia sa il fotografieze. O caprita a fost protagonista unei fotografii celebre din anii 1850, apartine lui Giacomo Caneva si e facuta in Roma.

Dar primele fotografii ale unor animale au fost facute de William Henry Fox Talbot sau Louis Daguerre, ele fiind destinate studiilor stiintifice si documentarii. Prima fotografie cu un catel, animal de companie, ii apartine lui Louis-Auguste Bisson, fiind realizata undeva intre anii 1841 si 1849.

De abia prin anii 1860, fotografii au inceput sa castige bani cu aceste fotografii ale animalutelor de companie, oferind serviciile lor celor mai bogati din societate.

In epoca Victoriana animalutele de companie erau vazute ca un simbol al statusului social si al prosperitatii. Unul dintre pionerii fotografiei cu animalute de companie a fost Harry Pointer, un fotograf englez devenit faimos prin anii 1870 datorita fotografiilor simpatice cu pisicute imbracate in tot felul de hainute si costumase. De la el a pornit si experimentarea cu fotografia in care aveam animalute de companie si pana la finele secolului 19 deja aveam studiouri foto specializate pe fotografia cu animalute de companie.

In timpul anilor 1870, Harry Pointer devenea celebru pentru cartile de vizita cu animalute de companie. Si, desigur, animalutele erau pisicute in tot felul de ipostaze. Ca sa se vanda mai bine pe fiecare produs era si un mesaj, si asa cartile de vizita cu pisicute ajungeau sa fie cumparate mai ceva ca painea calda. Harry Whittier Frees a fost alt exemplu de fotograf care isi costuma animalutele in proiectele fotografice inedite.

Finalul de secol 19 si inceput de secol 20 au adus schimbari majore la nivelul expunerii si tehnicilor fotografice folosite. Deja puteam sa fotografiem animalute in miscare-un exemplu e fotograful Alexander Rodchenko care reuseste sa fotografieze un cal in timpul unui salt exceptional.

Dar aveam si fotografiile instantanee, camere portabile usor de folosit, vezi Kodak Brownie, asa ca fotografierea animalutelor de companie era si mai simpla. Fotografiile de studio erau inca scumpe, prea formale, complicat de facut, deci cei care aveau camere foto „performante” la acea vrea preferau sa isi imortalizeze animalutele ce companie in calatorii sau in medii controlate, pe langa casa, in casa.

Anii 1920 si 1930 au adus o popularitate foarte mare in privinta fotografiilor cu animalute de companie, tot mai multe familii aveau animale de companie. Secolul 19 a venit cu fotografii cu animalute de companie facute in general de cei bogati, pentru albume foto, erau preferate cele de studio sau cele instantanee cu animalutele in mediul lor, cu aspecte din viata de zi cu zi.

Revistele si ziarele aveau si ele fotografii cu animalute de companie, multe publicatii organizand si concursuri pentru desemnarea celeimai bune fotografii cu animale de companie. Din acel moment si fotografii amatori au inceput sa isi fotografieze propriile animalute de companie in tot felul de ipostaze dragalase.

Si am ajuns si in anii 1930-1940, cand fotografia era asociata cu stralucirea de la Hollywood. Fotografiile cu animalutele de companie ale celebritatilor acelor vremuri erau mereu in centrul atentiei, fotografii de la Hollywood fiind nevoiti sa se specializeze si in fotografierea blanosilor. Clarence Sinclair Bull a fost cel mai faimos fotograf de animalute de companie de la Hollywood. Lui i s-a alaturat si George Hurrell, care fotografia adesea starurile de cinema alaturi de animalutele lor de companie, reusind sa surprinda legatura unica dintre animal si om.

Din anii 1950-1960 obiectivul camerelor foto se indreapta preponderent spre animalele de companie. Elliott Erwitt a inceput sa fotografieze locuitorii din New York, pe strada, alaturi de animalutele lor de companie, de cele mai multe ori cateii erau vizati. William Wegman a avut o serie intreaga de fotografii cu al sau catelus, Man Ray.

Tot atunci a aparut fotografia color, camera Instamatic de la Kodak era din ce in ce mai populara, deci nu e de mirare ca oamenii au inceput sa isi fotografieze tot mai des animalutele de companie in casa si pe langa casa. Portretele animalutelor de companie erau acum mult mai realiste si mai expresive pentru ca aveai detalii si culori, nuante, tonuri in fiecare fotografie.

Anii 1970-1980 au insemnat fotografii cu animalute de companie si mai complexe si mai bine realizate. Fotografii amatori si profesionisti erau mai creativi, fotografiau animalutele in cele mai neasteptate ipostaze. Fotografiile in studioul foto erau si mai populare si deja existau foarte multi fotografi specializati doar in fotografierea animalutelor de companie.

Camerele „point-and-shoot” din anii 1980 au insemnat un numar mai mare de fotografii cu animalute de companie facute acasa sau in calatorii, oricine isi putea permite o astfel de camera foto.

Pe la mijlocul secolului 20, fotografia cu animalute de companie trecea in era comerciala. Fotografii specializati in fotografia cu blanosi erau angajati de proprietarii lor ca sa aiba amintiri frumoase cu animalutele. In mall sau in magazine pentru animalute de companie erau si studiouri foto care ofereau portrete cu animalutele preferate la preturi foarte bune.

Anii 1980 au fost inceputul fotografiei cu animalute de companie in publicitate si fotografia comerciala. Animalutele de companie apareau in reclame la mancare si produse pentru ele, dar si in reclame la masini, mancare, haine.

Fotografia cu animalute de companie ca forma de arta dateaza din anii 1970-1980. William Wegman incepea sa exploreze posibilitatile creative ale fotografiei cu animalute de companie, realizand fotografii care socau din punct de vedere vizual si se jucau cu emotiile audientelor.

In 1994 am avut si prima fotografie digitala urcata pe internet, apartinea unei pisicute pe nume Hobbes. Deci aveam prima fotografie cu un animalut de companie aparuta vreodata pe internet.

Astazi, fotografia cu animalute de companie continua sa evolueze si sa se consolideze ca gen. Vedem fotografii cu blanosi pe social media, avem fotografii digitale peste tot cu animalutele de companie preferate, le putem posta si folosi oricum dori si le putem imbunatati cu softuri de editare complexe. Fotografii amatori au inceput sa se ocupe de fotografia cu animalute de companie tot mai mult in zilele noastre, iar in on-line sunt multe surse si comunitati dedicate fotografiei cu animalute de companie.

Fotografii continua sa se specializeze in fotografia cu animalute de companie, oferind fotografii personalizate si creative ce reusesc sa surprinda foarte bine personalitatile lor unice si caracteristicile. Noile tehnologii sunt si ele folosite, dronele, camerele 360 grade sunt deja la moda cand vine vorba de noi perspective si unghiuri in fotografia cu animalute de companie.