Mircea Dragoş: Portrete de copii

© Mircea Dragoş

Deseori sunt întrebat dacă fotografia este pasiune sau profesie. Răspund că fotografia este profesia si pasiunea vieţii mele…De mic am fost atras de fotografie. Primul contact cu fotografia a fost la 12 ani. Au urmat apoi studiile, cursurile de specialitate, expoziţiile şi concursurile internaţionale, premiile, lucrul într-un laborator foto şi contactul cu fotografi de la marile agenţii de presă şi cotidiene din Bucureşti.

Text & foto: Mircea Dragoş

• născut în 29 mai 1977
• ocupaţie: ofiţer specialist în Relaţii Publice şi Comunicare, Oficiul Român pentru Imigrări – M.A.I.
• participări la expoziţii naţionale şi internaţionale
• hobby: călătoriile, teatrul, cinematografia, muzica
• pagină web: www.mirceadragos.ro.

Fotografia este înainte de toate o meserie de artizan. Tehnica şi regulile de bază sunt aceleaşi pentru toţi, învăţate şi respectate, dar diferenţa o face abordarea personală, susţinută şi de un echipament foto performant. La toate acestea se adaugă pasiunea pentru acest domeniu.

La evenimentele personale, emoţia, bucuria şi iubirea definesc imaginile: începând cu naşterea copilului, apariţia lui pe acest pământ, moment unic în viaţa unui om, botezul său, primirea copilului în rândul societăţii şi a bisericii. La împlinirea vârstei de un an, când se rupe turta sau se taie moţul, moment în care ei fac primii paşi în viaţă.

De ce fotografia de copii?

Copiii reprezintă unul dintre cele mai fotografiate subiecte. Dar, în acelaşi timp, este cel mai greu de realizat, fotografii cu adevărat memorabile, în cele mai importante momente din viaţa lor.

© Mircea Dragoş

Compusă din două abordări, comercială şi artistică, fotografia de copii este o mare provocare. În timp ce fotografia comercială redă frumuseţea şi importanţa personajului pentru a-l promova şi a vinde mai bine un produs sau un serviciu, fotografia artistică transmite emoţii, redă frumuseţea personajului şi a evenimentului aşa cum puţini îl văd, într-un mod cu totul diferit. Acest gen de fotografie, mai ales la evenimentele sociale, transmite un mesaj, o poveste care te face pe tine, ca privitor, să trăieşti alături de personaj.

Instantaneul şi naturaleţea contribuie decisiv în realizarea unei fotografii artistice şi în păstrarea unei amintiri cu adevărat preţioase. Răbdarea pentru a aştepta momentul potrivit şi viteza de reacţie sunt calităţi de bază în surprinderea unui zâmbet, a unei expresii de fericire, a surprizei, a unui moment de supărare sau a unui gest inocent.

În fotografierea copiilor, indiferent de vârstă, trebuie să intri în jocul lor. Să te maimuţăreşti cu ei, să le vorbeşti tot timpul, să glumeşti şi, când trebuie, să fii şi serios cu ei. Dacă e nevoie, cobori la nivelul lor pentru ca fotografiile să fie cât mai naturale, să nu deformezi imaginile şi subiectul să se simtă relaxat.

Camera lor de joacă este locul perfect pentru a-i imortaliza pentru că reprezintă locul lor, unde se simt confortabil, înconjuraţi de lucrurile favorite. Şi fotografia de exterior este recomandată la copii, acolo unde îşi petrec timpul liber, în grădina casei sau în parc.

Bebeluşii sunt haioşi deoarece nu sunt conştienţi de ce face fotograful, în consecinţă nu îşi pot pierde interesul pentru aparatul de fotografiat. Indiferent de vârstă, copiii sunt foarte activi şi curioşi. Poţi să te foloseşti de curiozitatea lor pentru a surprinde expresii dintre cele mai diverse, de la fericire la supărare. Lăsaţi-i să se joace în voia lor; interacţiunea cu alţi copii poate aduce ipostaze naturale, pline de acţiune.

Pe de altă parte, copiii nu pot fi atenţi prea mult timp şi atunci trebuie să-i ţinem ocupaţi, poate cu jucăria lor preferată, poate cu un animal de companie, şi atunci momentele pot fi o mare sursă de încântare.

Pe măsură cresc, personalitatea lor se schimbă, deci şi modul în care abordaţi subiectul. Genul de fotografii pe care le puteţi face depinde în principal de vârsta copilului. Când încep să-şi dezvolte pasiuni şi interese, vorbiţi-le despre pasiunile lor şi lăsaţi-i să se implice în şedinţa foto.