Lumina în fotografia naturii

Soarele apare ca o stea – f13 Câteva artefacte datorită reflecţiei razelor de soare în lentilele obiectivului

Text şi foto: Marius Nistor

Fotografia nu este altceva decât arta de a folosi lumina. Modul în care învăţăm să profităm de ea va face diferenţa între o fotografie bună şi una de excepţie. Pentru a reuşi acest lucru, este nevoie ca înainte să ştim câteva din proprietăţile luminii. Să le luăm pe rând.

E vident, vom începe cu sursa de lumină, care – aşa cum aţi ghicit – poate fi artificială, de exemplu becul, sau naturală, soarele. Până aici e relativ simplu, nu?

Dacă vrem să ne referim la calitatea luminii, vom spune că lumina poate fi dură (hard) sau moale (soft). Lumina dură este cea care provine direct de la o sursă de lumină relativ mică (spot), care lasă umbre adânci şi, în general, datorită intensităţii mari, elimină detaliile; în schimb, poate da un aspect tridimensional imaginii. Un exemplu este lumina de la o oră după răsărit şi până înainte de apus, într-o zi complet senină. În general, este de evitat tocmai datorită acestor umbre adânci, spălării detaliilor, alterării culorilor şi, nu în ultimul rând, datorită tonalităţii reci.

Lumina moale, din contră, în general este indirectă prin difuzia sau reflexia celei dure, dar se regăseşte şi în zonele de umbre deschise (cele care se formează într-o zi însorită). Spre deosebire de cea dură, conservă detaliile şi culorile, umbrele sunt mult atenuate, fiind tipul de lumină recomandat atunci când dorim să obţinem reprezentarea cea mai fidelă a subiectului, cum este cazul insectelor, care să ne ofere suficiente informaţii pentru a putea face o determinare corectă.

Tonalitatea luminii este dată de temperatura de culoare. Prin aceasta se înţelege tenta dominantă a culorii luminii şi se exprimă în grade Kelvin (0-22.000K). Astfel, vom avea lumină caldă (3.000K), lumină neutră (3.300 – 5.000K) şi lumină rece (5.000K).

Pentru a vă face o idee mai bună, un bec cu incandescenţă, cu lumină albă, va avea în jur de 2.500K temperatura de culoare, un tub de neon cu lumină similară undeva pe la 6.000K, iar cerul albastru al amiezii 8.500K.

Cunoscând toate aceste aspecte, vom înţelege acum de ce lumina cea mai căutată de fotografi este cea din amurg sau asfinţit. În acel moment, razele soarelui vor parcurge cea mai mare distanţă, scăzând în intensitate. La acesta se adaugă fenomenele de filtrare şi de difuzie la care sunt supuse razele soarelui la traversarea atmosferei încărcată de praf şi impurităţi. În urma acestei filtrări, se pierd razele albastre şi verzi rămânând cele roşii. Rezultatul este spectacolul gratuit de lumină şi culoare cu care începe şi se încheie fiecare zi.

1. lumina caldă <3.000K; 2. lumina neutră 3.300-5.000K; 3. lumina rece >5.000K

Tonalitatea luminii

Tonalitatea luminii este dată de temperatura de culoare. Prin aceasta se întelege tenta dominantă a culorii luminii şi se exprimă în grade Kelvin(0-22.000K).

Pentru a vă face o idee mai bună, un bec cu incandescenţă cu lumină albă va avea în jur de 2.500K temperatura de culoare, un tub de neon cu lumina similară undeva pe la 6.000K, iar cerul albastru al amiezii 8.500K.

Cunoscând toate aceste aspecte vom înţelege acum de ce lumina cea mai cautată de fotografi este cea din amurg sau asfinţit. În acel moment razele soarelui vor parcurge cea mai mare distanţă, scăzând în intensitate. La acesta se adaugă fenomenele de filtrare şi de difuzie la care sunt supuse razele soarelui la traversarea atmosferei încărcată de praf şi impurităţi. În urma acestei filtrări se pierd razele albastre şi verzi rămânând cele roşii. Rezultatul este spectacolul gratuit de lumină şi culoare cu care începe şi se incheie fiecare zi.

Ora 15:14 - Umbre adânci, modificări cromatice evidente şi puncte de supraexpunere .

În ceea ce priveşte direcţia luminii, ea va determina modul în care va arăta fotografia. Direcţia se stabileşte în raport cu subiectul şi aparatul foto. Lumina frontală (front light), care cade pe subiect din spatele aparatului, nu lasă umbre şi păstrează nealterate detaliile. O astfel de lumină este şi cea provenită de la bliţ.

Lumina laterală (side light), în funcţie de unghiul de incidenţă al sursei de lumină, poate produce umbre mai mari sau mai mici, accentuând caracterul tridimensional – forma şi textura. Nu este foarte indicat atunci când fotografiem păsări. La lumina din spate (backlight sau contre jour), sursa de iluminare este în faţa obiectivului, subiectul interpunându-se la mijloc. Este lumina cea mai dramatică, având în vedere că subiectul primeşte doar lumina reflectată pe partea accesibilă senzorului de imagine sau filmului. Separă foarte bine subiectul de fundal, dar e nevoie de mare atenţie pentru o expunere corectă.

Nu-mi rămâne altceva decât să vă invit să experimentaţi cât mai mult şi din când în când să aveţi un dram de noroc, aşa cum am avut şi eu când am realizat fotografia de mai jos – calm desăvârşit pentru 3,2 secunde, cât a durat expunerea. E greu să exprimi în cuvinte sentimentele de împlinire care te copleşesc atunci când îţi închei ziua cu o astfel de imagine, în care toate elementele naturii, atât de impredictibile şi capricioase, sunt de partea ta.

PONT 1

Cel mai simplu mod de a transforma lumina dură în una moale este cu ajutorul diffuser-ului interpus între soare şi subiect.

Ora 15:01 – Cu diffuser. Lipsa umbrelor, păstrarea detaliilor şi a culorilor

ora 15:12- Fără diffuser. Umbrele sunt evidente atât pe floare cât şi pe aripile fluturelui. Zone de supraexpunere şi alterare a culorilor, aspect 3D.

PONT 2

Atunci când însă ne convine lumina dură (mai ales datorită aspectului 3D pe care îl creează) şi dorim doar să eliminăm umbrele, folosim bliţul de umplere. (fill-flash)

Bliț - ştergerea umbrelor, dar modificarea culorii

Fără bliț - umbre evidente

PONT 3

Schimbările sunt dramatice şi se petrec într-un ritm alert, prin urmare dacă vrem să profităm de acest fenomen e bine să fim pregătiţi.

Imaginea 1 – ora 20:42

Imaginea 2 – ora 20:48 Cele două imagini sunt realizate la un interval de timp de 6 minute! Vă rog să remarcaţi diferenţa atât în intensitate (ce a dus la supraexpunerea băţului de sprijin în prima imagine) cât şi de tonalitate, evident mai caldă în cea de-a doua imagine. Prin urmare staţi pe aproape şi aveţi răbdare, uneori situaţia se poate schimba în câteva secunde!

PONT 4

Dacă e musai să facem poza, pentru a elimina umbra şi a recupera detaliile ne folosim de… aţi ghicit: bliţul de umplere (fill-flash)!

Remarcaţi lipsa detaliilor pe partea ventrală şi sub coadă!

Avem de toate! Da’ parcă ne lipseşte puţin caracterul 3D…

PONT 5

Atunci când folosim bliţul(mai ales pentru umplere) şi distanţa până la  fundal este mare, acesta va deveni sursa principală de lumină şi rezultatul este unul care nu ne convine decât în rare cazuri: un fundal închis la culoare, uneori chiar negru.

In ceea ce priveşte direcţia luminii, ea va determina modul în care va arăta fotografia. Direcţia se stabileşte în raport cu subiectul şi aparatul foto:

1. Lumina frontală – front light -care cade pe subiect din spatele aparatului, nu lasă umbre şi păstrează nealterate detaliile. O astfel de lumină este şi cea provenită de la bliţ.

2. Lumina laterală – side light – care în funcţie de unghiul de incidenţă al sursei de lumină poate produce umbre mai mari sau mai mici, accentuând caracterul tridimensional – forma şi textura. Nu este foarte indicat atunci când fotografiem păsări.

3. Lumina din spate – backlight sau contre jour – când sursa de lumina este în faţa obiectivului, subiectul interpunâdu-se la mijloc. Este lumina cea mai dramatică, având în vedere că subiectul primeşte doar lumina reflectată pe partea accesibilă senzorului de imagine sau filmului. Separă foarte bine subiectul de fundal dar e nevoie de mare atenţie pentru o expunere corectă.

Acest fundal închis la culoare – care dă senzaţia de noapte - este total nepotrivit în context, deoarece piţigoiul este o pasăre diurnă.

Dacă ne mutăm doi paşi mai încolo, vom lăsa lumina să străbată prin coroana copacului şi rezultatul este cu totul altul…

Lucrurile se schimbă atunci când e vorba de animale nocturne!

Imaginea clasică, cu aura din jurul subiectului

Silueta – o altă modalitate de a te juca cu lumina

După atâta trudă, parcă simţi că ţi se cuvine un asemenea moment. Important este să ştii să îl apreciezi, iar fotografia nu face altceva decât să te ajute să retrăieşti acele sentimente. Parcă a fost ieri…