Ioan Gînscă: Despre vanitatea împodobirii

Emil Fischer din Sibiu (1873-1965), fotograful familiei regale, avea obiceiul să-i spună celui care îi stătea în faţa obiectivului: „Gândiţi frumos!” Lucrul acesta îmi aduce aminte de un prieten care, fără să ştie de Fischer, atunci când era fotografiat, repeta în gând o rugăciune. La fel a făcut şi când a pozat pentru paşaport. Nu se lăuda cu asta, dar am aflat că proceda mereu aşa, în urma unei călătorii făcute împreună peste hotare. Ce se întâmplase? El, de felul lui, era tuciuriu. Fotografia din paşaport însă îl arăta cu faţa luminoasă şi mult mai tânăr. Dacă o priveai, le-ai fi dat dreptate grănicerilor care se îndoiau că cel din paşaport era într-adevăr cel ce le stătea în faţă. Ce era de făcut?

Ne-am amuzat amândoi şi am zis că trebuie să facă aidoma comanditarului bogat portretizat de Picasso. După ce a aşternut câteva figuri geometrice şi câteva linii drepte, a aruncat asupra lor câteva culori violente şi i-a spus omului descumpănit: „Iată-ţi portretul! Iar acum, fă ce ştii să-i semeni!”

Aşadar, fă ce ştii să-i semeni: gândeşte frumos! Iată cel mai spectaculos „soft” de prelucrare a imaginii, mai ales a imaginii proprii! (Masaru Emoto, sunt convins, îmi va da dreptate!)

Să pomenim şi de celelalte soft-uri, cele pe care le cumperi, uneori cu mulţi bani. Unii sunt dependenţi de ele. Sunt extrem de cunoscute şi râvnite, întrucât plac la nebunie imaginile prelucrate, chiar prea prelucrate.

De aceea, lecţia lui Sen no Rikyū, celebrul maestru al ceaiului (1522-1591), cred că se poate aplica foarte bine şi fotografului DTP-ist. Aşadar, pe o vreme ca aceasta, Rikyū se uita după fiul său, Shoan, cum mătura şi stropea poteca din grădină. „Nu-i destul de curat”, zise Rikyū, după ce Shoan îşi isprăvise treaba, şi-i porunci să se apuce încă o dată. După un ceas istovitor, băiatul se întoarse la Rikyū: „Tată, nu mai e nimic de făcut. Treptele au fost spălate de trei ori, felinarele de piatră şi pomii au fost bine stropiţi cu apă, muşchii şi lichenii strălucesc de un verde fraged; n-am lăsat o cracă sau o frunză pe pământ”. „Băiat nepriceput!, îl certă maestrul ceaiului. Nu aşa se mătură o potecă de grădină”. Zicând acestea, Rikyū scutură un copac şi risipi peste grădină foi de aur şi de cârmâz, fărâme din brocartul toamnei. (Okakura Kakuzo – „Cartea ceaiului”)

Ceea ce Rikyū cerea nu era numai curăţenie, ci şi frumuseţe şi firesc.

Toate ne sunt îngăduite, dar nu toate ne folosesc. „Spot Healing Brush” sau „Clone Stamp”, de exemplu, sunt foarte bune, dacă sunt utilizate cu măsură. Una din însuşirile de căpătâi cerute unui maestru al ceaiului, dar şi unui fotograf, este să ştie cum să „măture” şi să „cureţe”, căci e o artă şi în curăţit, şi în şters praful. „Necruţătoarea râvnă a unei gospodine olandeze”, am văzut din întâmplarea cu Rikyū, nu-şi are locul aici.

Ar mai fi ceva de amintit celor care merg prea departe cu râvna şi au niţel curaj: lecţia lui Pahomie, călugărul din secolul IV, întemeietorul vieţii de obşte a monahilor, estet şi ascet desăvârşit. E incredibil ce a făcut! A dărâmat un locaş de rugăciune pentru că era prea frumos! „Fericitul Pahomie zidi în mănăstirea sa un paraclis şi-i făcu portice şi stâlpi de-a lungul brâului zidurilor, îl înfrumuseţă foarte şi fu mulţumit de lucrul lui pentru că l-a clădit frumos. Adunându-se însă întru sine îşi zise că doar în urma lucrării diavoleşti ajunsese el să admire frumuseţea lăcaşului de rugăciune. Luând deci o frânghie şi legând coloanele făcu o rugăciune întru sine, apoi poruncind fraţilor să tragă de frânghie, aplecă într-o parte toate coloanele, aşa încât bolta se prăbuşi peste ele. Şi zise: «Vă este de trebuinţă, fraţilor, să nu vă siliţi a înfrumuseţa lucrul mâinilor voastre, ci mai de grabă sârguiţi-vă să se afle în fapta fiecăruia dintre voi ceva din harul lui Hristos şi din darul Său, pentru ca nu cumva mintea, căutând să dobândească laudă pentru lucrul săvârşit, să ajungă pradă demonului»”.

Deci, Delete cu indexul pe Shift. Fără nostalgii!

Evident, noi ca Pahomie nu putem fi. Dar ca Rikyū am putea. Fă ce ştii să-i semeni: gândeşte frumos!

Nu trebuie să uităm că numai cel ce a trăit frumos poate să moară frumos. Câteva foi de aur şi de cârmâz, fărâme din brocartul toamnei, ne vor ajuta să înţelegem acest adevăr.