Să gândim în alb-negru

În fotografia digitală imaginile alb-negru şi monocromatice se obţin de regulă abia ulterior, când se trece la prelucrarea lor. Pentru aceasta aveţi nevoie de tehnicile potrivite pentru conversia alb-negru şi de capacitatea de a putea gândi monocrom. În continuare, câteva sfaturi folositoare.

Cum ar suna o mostră de raţionare în alb-negru? Viaţa e colorată, dar arta fotografică e monocromatică. O exagerare, bineînţeles. Există numeroase subiecte de fotografie care ies în evidenţă tocmai datorită culorilor lor şi care, în consecinţă, ar fi monotone în alb-negru.

Este clar însă că, prin renunţarea la culoare în fotografie, se câştigă un nou aspect, un nou punct de vedere. Nu înseamnă neapărat că imaginea în sine devine mai bună, ci doar că e altfel: formele, structurile şi contrastul câştigă în importanţă când lipseşte culoarea ca mod de exprimare. Fiecare fotografie e o abstracţie, deoarece se încearcă reprezentarea – mai bine zis, reducerea – lumii tridimensionale la un plan bidimensional. Prin fotografia alb-negru se ajunge la o treaptă şi mai înaltă de abstract. Cel mai important mijloc de stil este în acest caz contrastul, pe care-l puteţi influenţa cu ajutorul numeroaselor mijloace puse la dispoziţie de un soft cum ar fi, de exemplu, Photoshop – prin corecţia tonalităţii, cu ajutorul curbei de degradée sau prin meniul de umbre şi lumini, cu ajutorul căruia pixelii sunt prelucraţi în funcţie de luminozitatea mediului lor înconjurător, pentru a putea optimiza în final contrastul.

Berlin, Brandenburger Tor, Canon Eos 1Ds Mk II, convertit cu un filtru Nik (tradiţional / paper toner, culoare hârtie 3, intensitate 70%).

Alb-negru direct din aparatul digital

Cu unele aparate digitale puteţi fotografia direct în alb-negru. La unele dintre ele, cum ar fi seria EOS de la Canon, fotografia
alb-negru e însoţită de filtre software pentru controlul contrastului (filtru roşu, portocaliu sau galben). Dezavantajul e că trebuie să vă fixaţi din start pe fotografia alb-negru, deşi poate subiectul fotografiat putea fi interesantă şi în culori. Avantajul e că puteţi verifica pe loc dacă obiectul de fotografiat se poate deda la o fotografiere alb-negru, în timp ce o fotografie în culori necesită mult exerciţiu pentru a o putea gândi în alb-negru. Alte aparate, precum Nikon D80, permit conversia unei imagini deja obţinute într-o imagine alb-negru (imaginea color iniţială se păstrează), rezultatul putând fi astfel comparat cu originalul pe loc.

Cea mai sigură e combinaţia de RAW plus alb-negru. În acest caz, pe ecran este afişată o imagine alb negru, în timp ce formatul RAW permite utilizarea tuturor setărilor pentru salvarea finală pe calculator a unei imagini alb-negru sau color. Suplimentar, se mai poate opta pentru RAW + JPEG, unde împreună cu fişierul RAW, aparatul mai salvează şi o copie JPEG a imaginii. JPEG-ul este un fişier RGB cu tonalităţi de gri, care poate servi ca imagine de comparaţie, dacă ulterior doriţi să prelucraţi fişierul RAW într-o imagine alb-negru.

Fără îndoială că formatul RAW este o condiţie esenţială pentru obţinerea unei fotografii finale de calitate: o imagine alb-negru devine mai plină de viaţă prin redarea mai detaliată a tuturor tonalităţilor de gri între alb şi negru. În cazul obiectelor extrem de detaliate veţi fi interesat direct de dinamica senzorului aparatului; în cazul acesta, e vorba de capacitatea acestuia de a reprezenta contrastele. Un DSLR actual poate acoperi între 8 şi 10 diafragme când vine vorba de lumini şi umbre, iar aici maximul posibil putând fi obţinut tot cu o imagine RAW. Unele convertoare RAW au încorporată în ele opţiunea de conversie alb-negru (vezi caseta „Cinci sfaturi”).

Portret: fotografiat pe diafilm (Fuji Velvia) cu un Canon F1 şi obiectiv de 85 mm la diafragmă deschisă 1:1,2 şi la lumina zilei. Un reflector de la California Sunbounce a fost plasat în dreapta. După scanare, imaginea a fost convertită în alb-negru cu un filtru nik-B/W.

Conversia imaginilor în alb-negru

Există numeroase posibilităţi de conversie a unei imagini TIFF sau JPEG într-o imagine alb-negru. Metoda aleasă depinde în final de măsura în care doriţi să influenţaţi şi tonalităţile de gri în timpul conversiei.

Cea mai simplă soluţie este modul Grayscale din Photoshop, la meniul Image. Prin confirmarea Discard color information, imaginea este redusă la alb-negru. Rezultatul obţinut poate fi acceptabil şi aşa, însă rămâne posibilitatea ca alte informaţii din imagine să se piardă. Tot simplă, dar mai bună e metoda de a reduce radical saturaţia de culoare (-100). O a treia posibilitate este transformarea fişierului RGB în modul Lab. La Windows se selectează Channels, apoi se face clic pe canalele a şi a pentru a le dezactiva. Dacă se şterg ambele canale, imaginea se află acum în modul Multichannel cu doar un singur canal activat (Grayscale) care conţine toate informaţiile BW.

Controlul tonurilor de gri

Pentru a afla cât potenţial monocromatic se ascunde într-o imagine RGB intraţi întâi la meniul Channels, pe care-l găsiţi în meniu la Window. Iniţial, aici veţi vedea toate cele trei canale (roşu, verde, albastru) iar imaginea e afişată color. Acum puteţi selecta individual fiecare canal şi pre-vizualiza direct care sunt cele mai potrivite tonalităţi de gri pentru respectiva imagine.

Treceţi acum la Channel mixer, în meniul Image apoi Settings. Sau şi mai bine: creaţi un nou layer cu ajutorul cu Channel mixer, pentru că astfel nu veţi lucra direct cu imaginea originală, ci doar cu un layer dispus deasupra acesteia. Bifaţi Monochrome şi imaginea va fi afişată alb-negru. La preview veţi vedea imaginea transformată în alb-negru cu canalul de roşu la 100 – setarea standard. Acum puteţi mixa imaginea cum doriţi în toate cele trei canale, suma valorilor acestora trebuind să fie aproximativ 100. La Constant, puteţi regla luminozitatea.

Sfat: plasaţi imaginea duplicată, obţinută cu mixerul de canale lângă cea cu care lucraţi la mixajul de canale pentru a putea observa pe loc dacă sunteţi în direcţia cea bună cu setările.

Mare şi nori, fotografiere cu un Canon EOS 1Ds Mk II. La conversia imaginii în mixerul de canale, a fost acordată prioritate canalului roşu, obţinându-se astfel un dramatic contrast între cer şi nori, identic cu rezultatele obţinute în fotografia cu film prin aplicarea unui filtru de culoare roşie.

Plugins pentru Photoshop

O conversie destul de uşor de utilizat se poate face cu plugin-ul pentru Photoshop Nik Color Efex Pro. Dacă aplică o B/W Conversion asupra unei imagini RGB, se deschide o fereastră cu cursoare pentru Luminance, Filtre şi Spectre. La ultimul punct se găseşte o axă de culori la care se poate configura culoarea filtrului, iar intensitatea acestuia la Filtre. În acest mod se poate creşte sau scădea luminozitatea culorilor fotografiei respective. După conversia alb-negru veţi avea în continuare o imagine RGB în faţă, care poate fi colorată cu un filtru de degrade pentru a obţine o fotografie bicromatică.

O altă unealtă pentru conversia în alb-negru este plugin-ul pentru Photoshop Black & White Studio. Recomandat cu căldură de autorii cărţii „Fotografia digitală alb-negru”, una dintre cărţile de referinţă în materie. Plugin-ul simulează, de exemplu, diferite filme alb-negru cu sensibilitatea lor spectrală tipică, din care rezultă, de exemplu, diferenţe în redarea culorii verde – importantă pentru fotografia peisagistică. Plugin-ul mai permite utilizarea a numeroase alte filtre virtuale monocromatice.

Tonarea digitală a imaginilor

Tonarea imaginilor alb-negru, de exemplu cu sepia sau tonuri de albastru, este una dintre cele mai vechi tehnici de prelucrare în laboratorul fotografiei alb-negru, având ca efect secundar stabilizarea argintului folosit şi implicit mărirea durabilităţii imaginii. Clasicul ton sepia din imaginile alb-negru poate fi obţinut foarte uşor în Photoshop.

Imaginea trebuie să fie în modul RGB, iar pentru aceasta trebuie să generaţi un nou layer de degrade. În canalul de roşu ridicaţi curba, iar în cel albastru o coborâţi. În acest fel se poate obţine o tonalitate potrivită care poate fi ajustată fin prin varierea puterii de acoperire. Suplimentar se recomandă aplicarea unui alt layer peste imagine cu o culoare maro deschis, cum ar fi Pantone 467 C, cu puterea de acoperire între 10 şi 20%. Alte trucuri despre prelucrarea unei fotografii alb-negru pot fi găsite atât în cartea mai sus menţionată, cât şi în literatura de specialitate. Se mai poate lucra cu Tone split, Solarize sau Colouring.

Şi convertoarele RAW cum ar fi Nikon Capture NX sau Canon Digital Photo Professional oferă posibilitatea de tonare a imaginilor alb-negru. La Capture NX, acest lucru se poate obţine comod, cu ajutorul unui spectru de culori, iar intensitatea efectului se poate ajusta prin varierea puterii de acoperire. Softul Nik mai are ca alternativă la conversia BW, un filtru duplex care adaugă la scala de gri un alt ton de culoare – o metodă relativ simplă de a obţine un efect sepia sau albastru. Dezavantajul e că la aplicarea acestui filtru creşte contrastul.

Sfat: pentru ca în timpul operaţiunii să nu fie afectate şi luminile, acestea vor fi întunecate înainte de prelucrare.

Tentă de culoare: prin duplicarea layer-ului de fundal s-a obţinut un nou layer cu saturaţia de culoare redusă la zero. Prin reducerea puterii de acoperire la 80%, fundalul colorat devine din nou vizibil; cu o radieră (70%) a fost prelucrat paharul de vin, astfel încât culoarea vinului să se vadă din plin.

Ponton: layer-ul de fundal (imaginea colorată) a fost duplicat, noul layer a fost convertit la monocrom cu ajutorul mixerului de canele (roşu minus, albastru plus), cu accent pe albastru. În fundal, imaginea color a fost scoasă parţial la lumină cu ajutorul radierei (20%).

Colorarea digitală a imaginilor

Originalul a fost fotografiat cu un Nikon D80 şi un macro 50 mm (Sigma) la lumina zilei cu reflector plasat deasupra.

Pentru colorarea imaginilor digitale există două posibilităţi. Pe de o parte, culorile se pot aplica pe o imagine BW, operaţiune care necesită exerciţiu îndelungat şi care funcţionează cel mai bine dacă se foloseşte o tabletă grafică, la care radiusul pensulei şi culoarea pot fi controlate direct cu creionul electronic. Cea mai simplă metodă este însă următoarea: creaţi prin duplicare un al doilea layer la imaginea colorată de fundal. Layer-ul duplicat va fi convertit la alb-negru. În încheiere, treceţi cu o radieră peste layer-ul alb-negru (15-25% putere de acoperire) în locurile care se doresc a fi scoase în evidenţă. Rezultatul devine mai realist dacă iniţial aţi tratat fundalul cu un filtru gaussian.

Imaginii colorate i s-a aplicat un filtru gaussian care întăreşte efectul de culori fluide de retuş.

Două straturi: sub imaginea alb-negru se găseşte imaginea colorată, care e scoasă treptat în evidenţă cu ajutorul unei radiere cu suprafaţă mică de acoperire.

Rezultatul: cel mai interesant punct în imagine e reflexia mărului în lama de cuţit.

Mini Workshop - Cinci sfaturi  suplimentare

Printuri fine-arts cu imprimantă cu jet de cerneală: cernelurile speciale cu mai multe tonuri de gri permit obţinerea unor rezultate deosebite pentru imaginile imprimate.

Convertorul RAW

Dacă folosiţi cu precădere formatul RAW pentru fişiere, acestea pot fi convertite pe loc cu ajutorul convertorului RAW în imagine alb-negru. De exemplu, Nikon Capture NX sau Canon Digital Photo Professional, ambele cu filtru alb-negru şi efecte de culoare încorporate. Imaginea salvată ca TIF cu 16 biţi pe canal conţine maximul posibil de informaţie, mai ales în ceea ce priveşte luminozitatea.

Filtru alb-negru (BW)

Filtrele alb-negru simulate se găsesc în aparatele digitale care au conversie BW încorporată (Canon 400D/30D), la plugin-urile din Photoshop (B/W conversion – Nik Color Efex Pro), sau la convertoarele RAW (vezi mai sus). Toate funcţionează după acelaşi principiu, un filtru în aceeaşi culoare măreşte luminozitatea, iar un filtru complementar o întunecă. De exemplu, întunecarea cerului cu ajutorul unui filtru roşu sau portocaliu pentru a mări contrastul dintre cer şi nori. La portrete, filtrele portocalii şi roşii au un alt efect: feţele devin mai luminoase, iar acneea şi impurităţile faciale dispar.

Contrastul

Dacă nivelul de contrast al obiectului depăşeşte capacitatea de dinamism a aparatului, va trebui să efectuaţi cel puţin două expuneri, dintre care una să fie concentrată mai ales pe lumini, cealaltă pe umbre. În Photoshop, cele două expuneri vor putea fi suprapuse cu ajutorul tehnicii layerelor, obţinându-se un nivel optim de contrast şi luminozitate pentru imaginea finală. Acest lucru funcţionează însă doar la subiectele statice.

Nivelurile de setare

Nivelurile de setare fac parte dintre cele mai utile unelte în Photoshop. Cu ajutorul lor, puteţi prelucra imaginea originală (layer-ul de fundal), fără a o influenţa în vreun fel, iar la nevoie, dacă s-a greşit ceva, totul se poate întoarce la original. Acest lucru e valabil de la conversia BW cu ajutorul setărilor standard (cum ar fi corecţia tonalităţii culorilor sau a luminozităţii) până la efecte cum ar fi colorarea. Experimentaţi-le, întrucât merită încercate.

Print în alb-negru

La imprimarea normală activaţi toate culorile disponibile pentru ca imaginea monocromă să fie imprimată în modul full color. Eventualele scăpări de culoare pot fi corectate în driver-ul imprimantei. Maximul de culori şi rezultate neutre de culoare pot fi obţinute folosind patroane BW cu mai multe tonuri de gri, cum ar fi CarboPrint sau European Ink Triton Plus (www.monochrom.com).