Forţa seducţiei
Văd pistoalele şi trandafirii lui Guido Mocafico la creştetul şi la picioarele lui „Hristos mort”, teribilul tablou pictat de Hans Holbein şi aflat la Kunstmuseum din Basel. Născut în Elveţia, Mocafico îşi poate revendica preferinţa pentru precizia metafizică a imaginilor sale şi pe această filieră, nu doar pe cea a naturilor moarte de tip „Vanitas”, pe care o mărturiseşte limpede mai ales în fotografia autoportret. Cele două serii sunt unificate prin aceeaşi viziune minimalist-serială, la limita obsesivităţii maniacale. De fapt, sunt metafore ale celor două principii fundamentale ale lumii, masculinitatea şi feminitatea.
Semn şi substitut artificial al forţei masculine, pistolul devine, în viziunea lui Mocafico, un artefact preţios asemenea unei bijuterii. Un obiect fascinant, rece, impersonal, necruţător, un obiect în aşteptare, splendid în nonşalanta lui cruzime. Seducţia forţei rezidă în faptul că el este destinat să aducă moartea la modul cel mai elegant cu putinţă: cu indiferenţa neutralităţii. De aceea el este întruchiparea principiului rece al masculinităţii.
La celălalt pol, buchetul de trandafiri devine metafora principiului ardent al feminităţii. Buchetul e mereu altul în cadrul aceluiaşi tipar. Tema buchetului de roze e una dintre cele mai explicite metafore plastice ale senzualităţii feminine. E suficient să ne gândim la Venus din Urbino a lui Tizian sau la Olympia lui Manet. Sau la Great American Nude nr. 54 a lui Tom Wesselmann. Sau la scena de referinţă din filmul lui Sam Mendez, „American Beauty”. Buchetul deschis este metafora feminităţii resplendisante care se oferă în plenitudinea ei, conştientă de puterea ei de seducţie. Dar plenitudinea e deja pândită de foşnetul uscat al fanării, de melancolia descendenţei. Şi peste toată arta seducţiei şi arta războiului se aşterne paloarea de catifea a roşului veneţian, întruchiparea perfectei „stingeri”. În fond, aşa cum spune Borges, „istoria universală nu e decât istoria diferitelor intonaţii ale câtorva metafore”.
Ramona Novicov, critic de artă
